Cluj
21 - 26 din 26
21 - 26 of 26
Strada Plopilor 64, Cluj-Napoca 400000, România
A new concept restaurant with food and drinks specially chosen for you!
international menu!
Un concept nou de restaurant cu macare si bauturi special alese pentru tine!
Meniu international
Aleea Stadionului, Cluj-Napoca 400372, România
The tickets are already on sale for the festival Untold 2017. Over 11,000 subscriptions sold out instantly, and the organizers promised their registred fans another round of discounted subscriptions. The Festival will be held from 3 to 6 August 2017 and it is expected a large number of tourists visiting Cluj in that period.
Deja s-au pus în vânzare biletele pentru festivalul Untold 2017. Peste 11.000 de abonamente s-au epuizat instant, iar organizatorii promit fanilor o nouă tură de abonamente reduse în cel mai scurt timp. Festivalul va fi organizat în perioada 3 - 6 August 2017 şi se estimează un număr foarte mare de turişti care vor vizita Clujul în acea perioadă.
Strada Cometei 14, Cluj-Napoca 400000, România
CRAMA HAIDUCILOR este unicul restaurant din Cluj ideal pentru relaxare si explorare a bucatariei romanesti, locul care transforma vizitatorul grabit intr-un explorator al zestrei romanesti.Bucataria romaneasca este reprezentata in Cluj-Napoca, la cel mai inalt nivel, de restaurantul Crama Haiducilor. Aceasta locatie reuseste sa se impotriveasca prejudecatilor despre ceea inseamna un restaurant romanesc, adaptand ospitalitatea traditionala, la exigentele moderne ale industriei si la pretentiile consumatorilor experimentati.
Inventivitatea si adaptabilitatea, si ele traditional romanesti, sunt furnizate corespunzator intr-o ambianta cu stergare, vase artizanale si lemn natur, dar la un standard cu care romanul nu prea este obisnuit.
Ei bine, Crama Haiducilor este locul in care se poate sarbatori o onomastica, dar si organiza o intalnire de afaceri. Este potrivita atat clientului roman, cat si strainului care vrea sa aiba acces la spiritul gastronomic autohton.
Ne vedem la masa?
Turda, România
The camp is the largest camp Potaissa legion with long service life in Dacia. The long sides (north and south) of 573 m and the short (east and west) by 408 m, giant rectangle that describes it fort occupies an area of 23.37 ha. The orientation and position, the camp of the principal prescriptions Potaissa military technicians of the era in which it was built. Thus Decumani is oriented towards the highest (to the west) camp is located on a plateau protected from floods and torrents, but plenty of good close to a stream.
Castrul de la Potaissa este cel mai mare castru de legiune cu functionare indelungata in Dacia. Cu laturile lungi (de nord si sud) de 573 m si cele scurte (de est si vest) de 408 m, uriasul dreptunghi pe care-l descrie castrul ocupa o suprafata de 23,37 ha. Prin orientare si pozitie, castrul de la Potaissa respecta principalele prescriptii ale tehnicienilor militari din epoca in care a fost construit. Astfel poarta decumana este orientata spre zona mai inalta (spre vest); castrul se afla pe un platou, ferit de inundatii si de torenti, dar sufucient de aproape de un curs de apa. Platoul are pozitie dominanta asupra orasului antic si asupra teritoriilor din preajma (altitudine absoluta 375 m), fiind inaltat cu aproximativ 40 m, ceea ce permitea o buna vizibilitate din castru pana la distante apreciabile. Astfel, drumul spre Napoca putea fi urmarit din castru pana in dreptul actualului sat Aiton.
Aleea Durgăului Nr. 7, Turda, Cluj, România
Roman occupation in Dacia , marks the beginning of a systematic exploitation of mining iron ore polymetallic gold , silver and salt in Transylvania.
Salt exploitation in Roman times is probably ,but a clear evidence of this activity are lacking , it is conceivable that the great medieval and modern exploitation (until the first third of the twentieth century ) as the vaults in the old mines collapses , followed by appearance of salt lakes to be destroyed the marks of ancient mining (galleries , shafts , gears , etc. . ) .
Ocupaţia romană în Dacia, marchează începuturile mineritului sistematic pentru exploatarea fierului, a minereurilor polimetalice, a aurului, argintului şi a sării din Transilvania.
Exploatarea sării în epoca romană este probabilă, însă dovezile certe privind această activitate lipsesc; nu este exclus ca marile exploatări medievale şi moderne (până în prima treime a secolului XX) ca şi prăbuşirile bolţilor în vechile ocne, urmate de apariţia lacurilor sărate să fi distrus urmele exploatărilor antice (galerii, puţuri, unelte,etc.). În anul 1876, galeria de trasaj a minei Ghizela a interceptat o lucrare miniera subterană despre existenţa căreia nu s-a ştiut nimic in momentul proiectării respective galerii.
Exceptând perioada dacică şi cea a ocupaţiei romane, perioade pentru care nu există încă dovezi care să ateste existența unor exploatări de sare la Turda, considerăm că începuturile mineritului în sare, în sensul în care acest concept este definit în prezent, se situează în timp la nivelul secolelor XI – XIII.
În anul 1075 cancelaria maghiară, intr-un document în care face referire la Transilvania, mentionează şi despre vama ocnelor de sare “la cetatea ce se cheamă Turda…în locul ce se cheamă in ungureşte Aranyas, iar în latineşte Aureus”.
Primul document care vorbeşte în mod explicit de existenţa unei exploatări de sare la Turda este datat 1 mai 1271, fiind emis de cancelaria maghiară. Prin actul menţionat, se dăruia capitlului din Transilvania „ocna de sare de la Turda”. Ulterior, atât capitlul din Strigoniu, cât şi cel din Alba Iulia şi episcopul Transilvaniei căpătau privilegii pentru folosirea sării din Ocna din Turda.
Documentele păstrate din secolele XIII – XVI care fac referire la exploatarile de sare de la Turda menţionează că ocnele de sare de aici au fost dispuse în microdepresiunea Băile Sărate şi pe versantul sud-estic al Văii Sărate. Camerele de exploatare au fost amplasate pe locaţiile actualelor lacuri sărate din perimetrele menţionate mai sus. În secolul al XVII-lea încep primele lucrări de exploatare a sării pe versantul NV-ic al Văii Sprite, materializate prin puţurile din cupola camerei “Terezia”. La puţin timp este deschisă şi mina “Sf. Anton”, perimetru în care activitatea de exploatare continuă până în prima jumătate a secolului XX.
În raportul privind exploatarea salinelor din Transilvania întocmit la 16 august 1528 de Hans Dernschwam este prezentată situația în care se găsea cămara de la Turda. În calitate de trimis al casei Fugger pentru preluarea administraţiei cămărilor de sare din Transilvania, Dernschwam prezintă în raportul său problemele care trebuiau rezolvate în vederea unei organizări sistematice a exploatării, a sporirii producţiei de sare şi a comercializării ei pe piaţa internă, dar mai ales pe cea externă.
Salina Turda, care la inceputurile ei a fost una dintre cele mai importante saline din Transilvania, incepe să decadă dupa 1840, datorită concurenţei tot mai puternice a salinei de la Ocna Mureş, ajungând să îndeplinească rolul unei rezerve a acesteia.
După primul război mondial, exploatarea sării devine monopol de stat, dar declinul continuu al activitatii salinei de la Turda, datorat in principal productivitaţii scazute, a dus la inchiderea exploatatii in anul 1932. După inchidere, salina intră într-o perioadă de uitare, până in timpul celui de-al doilea razboi mondial când este folosită de populaţia oraşului ca adăpost antiaerian. După anul 1950 pâna in anul 1992, când a fost redeschisă pentru public ca obiectiv turistic, primii 500m ai galeriei de transport Franz Josef au fost utilizaţi ca depozit de brânzeturi. În anul 2008 salina intră într-un amplu proces de modernizare şi amenajare în cadrul programului PHARE 2005 CES infrastructură mare regională/locală, în valoare de 6 mil. euro, fiind redată circuitului turistic incepând cu luna ianuarie 2010. Starea excelentă de consevare a lucrărilor miniere şi a utilajelor utilizate la transportul sării, alături de grija cu care s-au efectuat lucrările de pregătire a salinei pentru a deveni un obiectiv turistic european sau chiar mondial, fac din Salina Turda un loc în care trecutul şi prezentul se intrepatrun
Cheile Turzii, Cheia, Cluj, România
Turda Gorges fall certainly among the most beautiful and impressive gorges in Romania, a beautiful karst landscape over 3 km long river Hasdate conducted by a small tributary of Aries in Jurassic limestones of northeastern Trascau.
Cheile Turzii se incadreaza cu siguranta printre cele mai frumoase si impresionante sectoare de chei din Romania, un superb peisaj carstic de peste 3 km lungime, realizat de raul Hasdate, un mic afluent al Ariesului in calcarele jurasice din nord-estul muntilor Trascau. Rezervatia complexa (geologica, floristica, faunistica, arheologica) in care este inclusa zona adaposteste peste 60 de pesteri dintre care cele mai importante sunt Pestera Liliecilor, Pestera Ungureasca, Pestera Morarilor, Pestera Binder, Pestera Cetatuia Mare, Pestera Modoloaie, Pestera Ascunsa, dar si o serie de colturi stancoase, coloane, pereti abrupti unele de peste 100 de m. Un loc deosebit este catedrala de piatra numita Coltul Cocosului alaturi de Coltul Cetatii, Turnul Galbe, Turnul Bors. In afara de peisajul exceptional Cheile Turzii adapostesc o serie de plante si animale ocrotite sau rare. In chei se intalnesc numeroase specii de fluturi din genurile Eubleme, Phybalopterix, Heterogynis, Dysaukes precum si specii de plante: usturoiul de stancarie (Allium obliquum) si scorusul (Sorbus dacica). Pesterile din Cheile Turzii sunt renumite si pentru faptul ca turdenii aici si-au gasit adapost de-a lungul istoriei ori de cate ori au avut loc invazii de popoare migratoare. Urmele de locuire din Cheile Turzii indica prezenta omului in aceste pesteri inca din Paleoliticul Mijlociu, din Neolitic si apartinand culturii Cotofeni.
Pages
- 1
- 2