Babel F.A.S.T Târgoviște

Festivalul Artelor Spectacolului de la Târgoviște s-a născut din dorința de a reda orașului aura pe care a avut-o timp de mai bine de 300 de ani, în care a fost reședința domească a Țării Românești și a reprezentat un reper politic, economic și cultural. Denumirea ce i-a fost dată festivalului are mai multe accepțiuni. Turnul Babel își menține, din punct de vedere religios, o conotație negativă și anume răzvrătirea omului în fața puterii divine, orgoliul pe care îl manifestă făptura față de Creatorul său. Cum arta este însă o reflexie a ideilor pure, ea le oglindește, de cele mai multe ori, cu semn schimbat: fie le purifică, fie scoate la iveală adevărații germeni pe care acestea îi conțin. Indiferent de caz, arta înseamnă metamorfoză. Astfel, mitul biblic al turnului Babel capată înțelesul dorinței omului de a cunoaște Absolutul, de a atinge perfecțiunea din care el însuși este o „bucățică”. Totodată, Babel este momentul zero al diversității. Odată cu începerea construirii lui, Dumnezeu a împărțit popoarele. Prin Cuvânt l-a creat pe Om, prin cuvânt l-a despărțit pe om de om, dând fiecărui neam alt grai, alte cuvinte. Și Festivalul Babel este punctul zero al diversității pentru că își propune să reunească cele mai diferite culturi și forme de exprimare: acordă atenție unor minorități etnice și lingvistice care nu sunt la îndemână de găsit, nici măcar pe hartă, găzduiește nu exclusiv teatru cu multiplele lui ramificații (teatru de animație, de stradă, de păpuși, teatru-dans), ci și muzică, artă plastică, ateliere, film. Babel-ul teatral și artistic este un mod de a atinge Cerul nu printr-o construcție din cărămidă sau din betonul care a devenit principalul mediu înconjurător, ci prin ceva mult mai trainic: prin comuniune sufletească. Exprimarea artistică este limba sufletului în al cărei dicționar apar mereu noi și noi cuvinte. Prin urmare, F.A.S.T cuprinde atât neologismele artistice, dar păstrează și dulci arhaisme. FAST are și el dublu sens, îmbogățind semnificația cuvântului „Babel”. În engleză înseamnă repede, așa cum se construia turnul, așa cum se scurg clipele, așa cum este ritmul societății actuale, mereu pe „fast-forward”. În plus, fast-ul cultural îmbracă Teatrul „Tony Bulandra” pe întreaga perioadă a desfășurării festivalului. Este acel tip de fast (a se citi fie „strălucire”, fie „repede”) cât să îi determine pe spectatori, pe participanți, pe invitați și, nu în ultimul rând pe organizatori, să-i spună clipei: „Zăbovește încă, ești atât de frumoasă!” Elementul care unește și face ca toate manifestările artistice să conveargă este tema dată fiecărei ediții. Tema ediției din 2017 este SUNETUL. Suntem în epoca vitezei. Trăim înconjurați de alarme: cea de la telefon, de la memento, de la mașină, claxoane, sirene… toate ne imprimă un ritm trepidant, dar și sincopat. Viteza sunetului este, după viteza luminii, a doua cea mai mare din univers. Dacă lumina se lasă mai greu prinsă (panouri solare sau fotografie), sunetul este mai exploatat. Alegem acest cuvânt care are conotație negativă, pentru că ne gândim la toate mesajele subliminale conținute de diverse reclame, la sunete care induc anumite stări sau gânduri, la schimonoselile muzicii din cluburile de acum. Sunetul e vocea naturii, e baza muzicii sferelor în concepția lui Wagner. Și Cuvântul e sunet. Îl rostești. Îl auzi. Îl șoptești. Îl țipi. Acestea sunt nuanțe. Dar Cuvântul e sunet. Sunetul e un altfel de Cuvânt. Așa numitele „necuvântătoare” cuvântă prin sunet. Așadar, o altă mare piesă din componența teatrului este Sunetul. Când toate replicile s-au epuizat, mai rămâne una eternă: liniștea. Care e tot sunet. O auzi țiuind, dacă nu o va fi întrerupând ropotul aplauzelor.